Bărbatul de stat silabiseşte împreună cu copiii din clasă. Gura i se rotunjeşte atentă, încercând să prindă din urmă şirul vorbelor, ca la primele filme cu Jackie Chan dublate în engleză.
Căpriţa din cărticică îl enervează: afurisita mică împunge pe toată lumea. Ce-ar mai trage-o el de barbişon, s-o înveţe minte. Dar trebuie să se controleze: la urma urmei, e preşedintele tuturor, oameni şi capre din întreaga lume, de la Waco până în... asta... unde au ei sonde multe...
Şi micul Bernie, de la Şcoala Generală Emma E. Booker din Sarasota, Florida, e fascinat: nenea Preşedintele e mai prostănac decât el! Când o să povestească acasă, n-o să-l creadă nimeni. La cină, tati o să râgâie, după o gură de Bud rece şi o să-i taie vorba, plictisit: "Termină cu prostiile, Bernie! Chiar dacă noi votăm cu Democraţii, ăsta nu e un motiv să le înfloreşti în halul ăsta. Toată lumea ştie să citească "My Pet Goat"!
Preşedintele e adâncit cu totul în poveste. A uitat de avionul care a intrat în turn. Istoria căpriţei năzdrăvane l-a captivat: cum e posibil să pască peluza vecinului? Proprietatea e sfântă. Asta ar mai rămâne, să se căcărească pe iarba omului! Ce păzeşte Poliţia? S-o prindă, s-o jupoaie, s-o facă cimpoi! Indignarea gâlgâie în el ca sifonul în sonda cu Jack...
Când Andrew Card se apleacă spre el şi-i şopteşte la ureche: "Un al doilea avion a lovit al doilea turn. America e atacată!", faţa omului de stat s-a turtit ca un cauciuc cu pană. Sprâncenele fâlfâie, încercând zadarnic să o zbughească spre ţările calde, ochii privesc în gol peste capetele micuților, gura molfăie saliva pe care a uitat să o mai înghită, limba i se agaţă enervată de un colţ de molar. Picior peste picior, cu cărticica frumos colorată, cartonată, în mână, Al 43-lea Preşedinte STĂ.
Vag, recepţionează încă firul poveştii: Căpriţa îl împunge cu coarnele pe un hoţ de maşini, tot îmbold
