Cei aproximativ 11.000 de refugiaţi sirieni ajunşi în Bulgaria traiesc în condiţii precare, în tabere de barăci improvizate, mulţi fiind dezamăgiţi de absenţa standardelor UE şi preferând să plece în alte ţări, unii chiar în Siria.
"Dacă tot suntem nevoiţi să tremurăm de frig în corturi, sub zăpadă, cred că ar fi mai bine să ne întoarcem în Siria, acolo unde e război", spune Abd Al Jalil Bonja, un refugiat din tabăra de la Harmanli, în Bulgaria, aproape de frontiera cu Turcia.
El şi alte câteva mii de migranţi sirieni împart aceeaşi soartă de când au intrat clandestin în Bulgaria, stat care depune eforturi să facă faţă afluxului. "Ne-am gândit că Bulgaria, fiind şi ea membră a Uniunii Europene, este o ţară ca Germania, Franţa sau Italia... Dacă am fi ştiut ce ne-aşteaptă, n-am fi venit aici niciodată", afirmă cu indignare Abd Al Jalil Bonja, în timp ce soţia şi cei patru copii ai săi tremură de frig în jurul unui aragaz improvizat într-un cort, pe care îl împarte cu o altă familie.
Mai mult de 11.000 de migranţi au intrat clandestin de la începutul acestui an în statul balcanic, traversând frontiera turco-bulgară. Chiar dacă numărul lor este o picătură în mare pe lângă celelalte două milioane de sirieni refugiaţi în statele vecine, capacitatea Bulgariei de-a găzdui imigranţii este mult prea slabă.
Cele trei aziluri pe care statul bulgar le-a pus la dispoziţie sunt pline încă din vară. Astfel, autorităţile au organizat în grabă alte patru centre în şcoli, în cazarme abandonate, printre care şi tabara de la Harmanli.
Copii desculţi, femei gătind în noroi, un fum negru, dens şi sufocant. Sunt foarte mulţi cei care nu reuşesc să-şi cumpere medicamente, deşi au stringentă nevoie de ele. Imigranţii au dreptul să părăsească tabăra doar atunci când vor să îşi cumpere de mâncare. Zăpada umezeşte corturile şi rulotele ce găzduiesc cei 1.254 d
