Un documentar difuzat luni seară de postul de televiziune ARD a iscat o dezbatere intensă cu privire la agenţii Securităţii refugiaţi în Germania. Cazul lui Franz Schleich, deconspirat ca turnător al Hertei Muller, e întors pe toate feţele de Deutsche Welle. Sursa: Cosmin Marinescu

Delaţiuni fetide, teroare politică, invidie literară, delicte prescrise, plus sentimentul deloc confortabil al nedreptăţii istorice. Toate sunt ingrediente în scandalul iscat de emisiunea propusă luni seară publicului german.

Povestea generică a Hertei Muller, scriitoarea de origine română câştigătoare a Nobelului literar decernat în 2009, a devenit arhicunoscută în ultimele luni, populând paginile ziarelor occidentale şi reaprinzând dezbaterea asupra calvarului provocat de acţiunile Securităţii.

Informatorii conexaţi dosarului Hertei Muller rămăseseră însă, până acum, într-un con de umbră, conspiraţi şi invizibili. Documentarul difuzat luni seara de ARD a pus pentru prima oară reflectoarele opiniei publice pe delatorii scriitoarei. Noutatea majoră a dezvăluirilor postului de televiziune este însă alta.

Destinul comunităţii germane din România, după intrarea ţării în tunelul dictaturii comuniste, a produs o istorie tragică, în care mii de etnici n-au avut altă şansă decât să plece. S-a vorbit despre deconstrucţia sistematică a unei părţi de România şi despre dislocarea unui capital cultural imens. S-au pierdut pe drum identităţi, au rămas în urmă memorii, s-au ridicat nenumărate ziduri, iar rana a rămas, în toţi anii care au urmat, deschisă.

Documentarul propus de ARD sugerează însă, pentru prima oară, o ipoteză prea rar luată în calcul: în urma comunităţii germane din România au rămas doar notele informative şi dosarele prăfuite, pentru că nici măcar delatorii n-au rezistat tentaţiei de a defecta. Germania a însemnat însă doar