Sub armura de zeflemea lucioasă, lui Ponta îi tremură genunchii. Un iz acrişor ajunge în nările fiarei. E mirosul fricii. Animal de pradă, Băsescu îl adulmecă lacom. A primit dovada că a intuit corect: acciza la benzină e punctul vulnerabil şi aici trebuie izbit până cedează.
Când l-a făcut "matrafoxat" pe Băsescu, Mirel Palada nu a săvârşit o golănie, ci a întins o capcană dibace. Era la o zi după ce premierul, scos din sărite de câteva ziariste excepţionale, se scăpase că banii de acciză nu merg la autostrăzi, aşa cum promisese, ci vor fi aruncaţi în hârdăul fără fund şi control al bugetului. Şi la numai câteva minute după ce Băsescu îşi întărise ameninţarea că nu va promulga bugetul dacă Ponta nu renunţă la acciză.
Disperat să-şi scoată şeful de la ananghie, Palada a apelat la o tehnică veche de când lumea: diversiunea. Manevra, deşi grosolană, a prins perfect. Toată lumea a sărit la beregata lui Palada, lăsând un răgaz jugularei lui Ponta. A urmat alaiul de chinezi, cu linguşeli orientale şi promisiuni fantasmagorice. La adăpostul serbării prelungite de Sfântul Yuan, premierul şi echipa lui au ticluit pasul următor.
Şeful statului s-a trezit pe masă cu Memorandumul FMI, trimis de guvern la semnat. În paginile sale era cuprinsă acciza la benzină. De data asta, capcana era mult mai rafinată. Iar socoteala, simplă: "Dacă Nebunul e în stare să boicoteze Bugetul, nu va îndrăzni să nu semneze Memorandumul. Nu va cuteza să se pună contra FMI. Iar dacă semnează Memorandumul, atunci va fi obligat să accepte şi Bugetul, cu tot cu acciză".
Ticluitorii au omis un element esenţial: Băsescu nu e Ponta. El nu mai are nevoie de certificate de bună purtare. Până acum, şeful statului şi-a dovedit cu asupră de măsură ataşamentul faţă de valorile şi instituţiile occidentale. Refuzul său de a semna Memorandumul nu risca să fie interpretat ca un gest de sfidare. Ca