Râul Mureş este cel mai mare râu şi principalul colector din bazinul Transilvaniei. De la intrarea în judeţul nostru, la Ciobotani şi până la ieşire, în Cheţani, râul străbate o distanţă de 180 de kilometri.

Provenind din latinul Maris, un nume de fată care înseamnă ”a mării”, Mureşul se bucură de o bogată istorie cu caracter religios. Dealtfel, expresia latină ”stella maris” (steaua mării) face referire la Fecioara Maria. Romanii considerau că apa râului este una extrem de bogată, dătătoare de viaţă şi astfel i-au acordat o importanţă aproape religioasă.

Încă din perioada antichităţii, râul Mureş a fost o cale navigabilă foarte intens folosită atât pentru traficul comercial cât şi în scop strategic, devenind o adevărată autostradă a zonei de la Nord de Dunăre. Menţionat de Herodot încă din anul 484 î.Ch. (cu 4 secole înainte de crearea “Drumului Mătăsii”), sub denumirea de Maris, Mureşul este, după Dunăre, al doilea râu al României ca lungime (761 kilometri) şi ca suprafaţă hidrografică (27.890 kilometri pătraţi).

În timpul războaielor daco-romane controlul Mureşului a constituit una din manevrele militare cheie, pe care armata romană s-a străduit să o obţină pentru a avea un avantaj asupra sistemului defensiv al Regatului Dacic.