Indiferent care va fi hotărârea Curţii, consecinţele vor afecta pe termen lung atât societatea, cât şi mediul politic.
Curtea Constituţională începe mâine dezbaterile care vor conduce la una dintre cele mai importante decizii din istoria acestei instituţii. În funcţie de concluziile la care vor ajunge cei nouă judecători, legile reducerilor de pensii şi salarii vor fi trimise la promulgare sau vor fi declarate neconstituţionale. Indiferent care va fi hotărârea Curţii, consecinţele vor afecta puternic şi pe termen lung atât societatea, cât şi mediul politic, adus deja spre incandescenţă.
Dar, spre deosebire de alte momente în care Curtea Constituţională a trebuit să se pronunţe în chestiuni extrem de sensibile, acum contextul este schimbat în mod radical.
În ultimii ani, purtătorii de mesaj ai guvernării PDL au acuzat dominarea iliesciano-pesedistă a Curţii, ori de câte ori s-au lovit de hotărâri nefavorabile. Însă PDL a reuşit prin faimosul vot de săptămâna trecută să-şi impună doi oameni la Curte în defavoarea social-democraţilor şi a liberalilor. Anterior, preşedintele Traian Băsescu făcuse propria nominalizare, aşa încât toate cele trei schimbări de mandat s-au realizat pe baza propunerilor venite din sfera preşedinţiei şi a partidului de guvernământ. În noua componenţă, Curtea l-a ales preşedinte pe Augustin Zegrean, fost parlamentar PD pe la începutul anilor '90. În percepţia publică, Curtea ar trebui să fie acum mult mai favorabilă Puterii şi să dea drumul legilor privind reducerile bugetare.
În acest caz, Guvernul ar răsufla, pe moment, uşurat. FMI ar elibera tranşa de împrumut, presiunea asupra bugetului s-ar mai diminua, iar Executivul ar mai primi ceva timp pentru a încerca să ia şi măsuri de eficientizare a aparatului birocratic, eventual de susţinere a economiei reale. Dar tăierea salariilor şi, mai ales, a pensiilor va avea efecte