Mircea Marian: „De ani buni, Elena Udrea încearcă, în mod lăudabil, să demostreze că este o doamnă”.
O terminase cu interviurile în care explica „în ce situaţie este verbul „a băga” mai onorant decât „a scoate”. Gata cu gafe precum cea din „Academia Caţavencu”, când, întrebată dacă este iubita lui Traian Băsescu, a răspuns: vă voi spune peste zece ani.
Decolteurile adânci, fustele strâmte şi pantalonii albi, transparenţi, erau istorie. Dar banii şi armata de consilieri de imagine nu au fost suficienţi pentru a scoate mahalaua Buzăului din Elena Udrea.
Glumiţa prin care Ludovic Orban devenea, într-un document oficial al Ministerului Turismului, „domnul Organ” o plasează pe această doamnă alături de nenumăraţi alţi mitocani din lumea politică, începând cu Radu Mazăre („s-au repezit să-mi caute în chiloţi”) şi terminând, dacă vreţi, cu Traian Băsescu („Măi, păsărică, n-ai şi tu treabă azi?”).
Sunt covins că lingăii de la partid şi de la minister s-au năpustit să o asigure că este o poantă nemaipomenită. Că, toată viaţa lui, Orban va rămâne cu această poreclă. Că a câştigat bătălia împotriva Comisiei parlamentare de anchetă, pe care a aruncat-o în derizoriu. Dar este o victorie „a la Pyrrhus”.
În politică şi în presă sunt alţii mai neruşinaţi ca Udrea, iar ea le-a justificat toate mârlăniile pe care i le vor arunca în faţă. Nu mai departe de acum două zile, la Antena 3, Mircea Badea spunea, încântat: „E limpede aşadar pentru toată lumea că doamna Udrea nu-l înghite pe Organ. Lucru care vine ca o surpriză, că doamna Udrea nu-l înghite pe Organ, deşi e tot timpul cu gura pe el”.
Aşa ţi se întâmplă când te bagi în troaca porcilor. Problema nu este onoarea pătată a ministrului turismului. Încep să cred că tot ceea ce face acest personaj este să arunce o perdea de fum peste activitatea Comisiei de