Proprietarii din Vrancea care şi-au plantat perdele forestiere de protecţie a terenurilor spun că au înregistrat o creştere semnificativă a producţiei agricole. Producătorii agricoli îşi împrejmuiesc proprietatea cu arbori. Hoţii de lemn sunt principalii duşmani ai noilor plantaţii. Petrică Azoiţei, deţinătorul fermei SC Agroind SA din satul Doaga, Focşani, are în proprietate 720 de hectare de pământ. În 1992 şi 1993 a plantat perdele forestiere de plopi canadieni pe 550 de hectare de teren agricol, cu ajutorul subvenţiilor de la stat. În prezent, producţia sa de porumb, grâu, rapiţă, orz şi soia este cu circa 20% mai mare decât producţia celorlalţi fermieri din zona Vrancei. Oprirea vânturilor puternice este principalul rol pe care perdelele forestiere îl au în protecţia terenurilor agricole.
Defrişarea, cea mai mare problemă a fermierilor
Azoiţei spune că un dezavantaj al acestor fâşii de protecţie constă în atragerea insectelor dăunătoare. „Toate gâzele se duc în pădure. Pentru stropirea plantaţiilor cu insecticide ni s-a tot promis că ni se dă un elicopter, însă nu am obţinut nimic niciodată. Am luat elicopter din banii noştri”, mai spune fermierul.
Cea mai mare problemă a producătorilor însă este defrişarea suprafeţelor plantate cu arbori. „Rromii vin în gaşcă, folosesc telefoanele mobile pentru a comunica între ei, pândesc paznicii şi spun «numai vino aici, că te tai cu toporul». Aşa că defrişează copacii în plină zi, după care noaptea se întorc şi ridică ce-au tăiat ziua”, spune Azoiţei.
Fermierul plăteşte doi paznici, dar în ultima vreme apelează la ajutorul Poliţiei atunci când e pericol de furt. „Poate aşa îi mai speriem. Cu doi ani în urmă, am mers cu Poliţia la cei pe care îi bănuiam că au tăiat copacii, am găsit lemnul în curte şi i-am dat în judecată, au fost nevoiţi să plătească amenda. Poate o
