Băncile comerciale vor înregistra în acest an cea mai mare rată de migrare de la cardurile cu bandă magnetică către cele cu cip încorporat, a declarat Cătălin Creţu, directorul general pentru România al Visa Europe.

„Trei mari bănci, ING Bank, BCR şi BRD, aproape că şi-au terminat migrarea spre cip. 2010 va fi un anul cu cea mai mare rată de trecere la cip pentru că aproape toate băncile şi-au certificat sistemele", a explicat Cătălin Creţu.

Numărul băncilor ce emit carduri cu microprocesor încorporat, instrumente mult mai sigure decât cele clasice, a ajuns la 11. Băncile care emit astfel de instrumente de plată sunt ProCredit Bank, ING Bank, GarantiBank, RBS Bank, Intesa Sanpaolo Bank, BRD, BCR, Romanian International Bank, Banca Transilvania, UniCredit Ţiriac Bank şi CEC Bank.

Securitatea, principalul avantaj

Cel mai important avantaj al acestui instrument de plată este gradul ridicat de securitate, rezultat din criptarea prin algoritmi mai complicaţi a informaţiei. Totuşi, în prezent, majoritatea cardurilor sunt duale, adică conţin atât cip, cât şi bandă magnetică. Şi asta din cauza faptului că încă nu toate bancomatele şi POS-urile sunt acceptatoare de cip. Astfel, sunt voci care susţin că atât timp cât cardurile continuă să aibă şi bandă magnetică rămân vulnerabile fraudelor.

Existenţa cipului permite, de asemenea, creşterea vitezei de procesare a tranzacţiilor, dar şi stocarea unor informaţii suplimentare. În alte state, cardul cu cip a ajuns să fie folosit pe post de carte de identitate, cartelă de autobuz sau metrou. Totodată, cardul cu cip poate servi şi pentru plăţi rapide de mică valoare prin simpla trecere a instrumentului prin dreptul unui cititor electronic, prin tehnologia contactless.

Doar 20% din carduri au cip

În ciuda avantajelor pe care le presupun instrumentele cu cip, acestea ocupă o pondere redusă,