Un subiect, foarte discutat şi cu care se războieşte medicina, este anevrismul, apărut pe vasele creierului şi eventuala lui spargere aducătoare de hemoragie. Anevrismul este o umflătură, o găluşcă, apărută din peretele unui vas, acolo unde acesta a fost mai slab.
Cercetările înclină să spună că 5% din populaţia planetei prezintă anevrisme, adică acele gogoşi umflate, ieşite din peretele vaselor, cu risc de a se sparge. Unele ipoteze susţin că aceste anevrisme, aceste defecte apărute în peretele vaselor creierului ar putea fi şi o consecinţă a neterminării adaptării creierului la poziţia în două picioare a omului.
Unii poartă acest anevrism în creier fără să îi supere şi el se descoperă abia după moarte, la autopsie. Alţii au însă riscuri de a ajunge în hemoragii cerebrale, prin spargerea acestor găluşti apărute pe vasele creierului şi, pe bună dreptate, medicina actuală decretează că orice anevrism descoperit în creierul unui om trebuie tratat, operat sau supus intervenţiilor nechirurgicale.
UN DEFECT NUMIT ANEVRISM
Anevrismul este un defect din naştere. Este o dilataţie apărută în peretele unui vas. Peretele vaselor se compune din trei straturi: cel de la mijloc este stratul care conţine musculatura, adică este un strat cu musculatură ce asigură contracţia vasului; anevrismul este un defect ce apare tocmai la nivelul stratului mijlociu al peretelui vasului care, pe o porţiune, fie nu s-a dezvoltat destul, fie are rezistenţă scăzută, aşa că apare acea gâlmă.
Aceste defecte apar pe porţiuni limitate, mai ales în partea anterioară a creierului. Repetăm deci că anevrismul este o găluşcă, o umflătură, o dilataţie apărută pe vasele creierului, din cauza rezistenţei scăzute a stratului mijlociu din peretele vasului în acea porţiune şubredă. Unii oameni se nasc cu anevrisme, dar manifestările apar mai târziu, la 30,
