Explicam în editorialul precedent, cel numit “Scădeţi taxele, nu dobânzile!”, de ce se micşorează cantitatea de mărfuri şi sortimentul la hipermarket. Pentru că pe fondul majorării taxelor oamenii apelează la discountul mai mare din economia subterană. Iar în contextul creşterii volumului comerţului “la negru” societăţile-mamă din străinătate le reduc firmelor de distribuţie româneşti liniile de finanţare şi implicit scade - cantitativ şi ca diversitate - oferta de produse din magazine.

Aceasta este esenţa problemei însă ea merită privită şi din alt unghi. Vă amintiţi când era Traian Băsescu primar general al Capitalei şi milita pentru un comerţ civilizat de tip Carrefour? El putea vorbi măcar de un comerţ civilizat de tip hipermarket ca să nu-l cenzureze televiziunile, dar nu asta e chestiunea cea mai importantă. Cu toţii ne dorim un comerţ civilizat în care producătorul să ofere mărfuri bune retailerului, acesta să le expună în mod decent, iar consumatorul să se simtă respectat atunci când are garanţia că achiziţionează un produs de calitate. |ntrebarea este însă, se poate face comerţ civilizat când ţara e necivilizată? Sau, altfel spus, îi dau voie consumatorului povara fiscală şi dezeconomisirea să aibă parte de un comerţ civilizat? Nu prea, şi atunci ajunge să cumpere mărfuri din economia subterană, necivilizată, pentru că doar de acolo îşi permite să le achiziţioneze.

Mai mult, lucrurile nu se îndreaptă deloc în direcţia bună. Reducerea expunerii financiare a comercianţilor, sortimentul mai sărac de mărfuri şi, în special, stocurile mici arată că retailerii nu previzionează o majorare a volumului de vânzări, dimpotrivă. Aşadar poate exista comerţ civilizat când restul activităţilor economice sunt necivilizate?

Dacă n-ar fi arieratele mai că am putea admite că se conturează premise ca economia să devină civilizată. Din păcate, re