Foto: Thinkstock Inima poate să ajungă în situaţia de a nu mai avea supape, valve care să închidă etanş orificiile. În aceste situaţii există doar o soluţie: bisturiul chirurgului. Bolile cordului în această zonă se numesc stenoza mitrală şi prolapsul de valvă mitrală. Inima este astfel constituită pentru a se contracta, pentru a pompa sângele. Cele patru valve, un fel de supape din structură fibroasă, lasă sângele să curgă doar într-o singură direcţie. Valva mitrală permite sângelui să curgă doar în sensul de la atriul stâng spre ventriculul stâng. Deci sângele se duce de la plămân la toate structurile organismului.
Cea mai frecventă neregulă pe care o descoperă chirurgul cardiovascular se numeşte stenoză mitrală. O infecţie cu streptococ betahemolitic în copilărie provoacă reumatism articular acut. Infecţia atacă articulaţiile, rinichii şi valvele inimii. Acest necaz infecţios, episod din tinereţe, lasă leziuni la valva mitrală. Ea nu mai funcţionează bine, fiindcă se îngustează orificiul valvei. Iar circulaţia este îngreunată, inima este din ce în ce mai obosită, fiind nevoită să pompeze din greu. În timp se ajunge la insuficienţă cardiacă. Explică aceste boli ale inimii reputatul specialist în chirurgie cardiovasculară, profesorul doctor Horaţiu Moldovan, şeful secţiei chirurgie cardiovasculară de la Institutul de Boli cardiovasculare „C.C. Iliescu” Fundeni, membru al Academiei de Ştiinţe Medicale.
Doar chirurgia mai poate rezolva stenoza mitrală. Era o vreme în care orificiul îngustat al valvei mitrale se lărgea cu degetul de către chirurg. Azi, se opreşte inima, se trece pe pompa extracorporală, şi chirurgul repară sau înlocuieşte valva defectă. Un model de valvă este din oţel special. Este o piesă cu viaţă nelimitată, dar care presupune un tratament permanent după operaţie constând în anticoagulante, administrate pentr
