Pe 12 octombrie, BUG Mafia, una dintre cele mai reprezentative trupe din muzica românească postdecembristă, a aniversat 20 de ani de la înfiinţare. Despre fenomenul B.U.G. Mafia, despre ce înseamnă ei în muzica şi în poezia românească, despre realitatea contemporană reflectată în poezia de stradă, vorbesc reprezentanţi de seamă ai literaturii şi muzicii.
În cele două decenii de existenţă 20 de ani de existenţă, B.U.G. Mafia şi-a pus amprenta nu doar pe curentul hip-hop, ci chiar pe societatea românească. Muzica lor a schimbat mentalităţi şi a avut un puternic impact social, fiind ascultată, în aceeaşi măsură, de băieţii de cartier, de intelectuali şi de politicieni, de tineri şi de vârstnici, de bogaţi şi săraci.
„Dar eu sunt de acolo, de unde tu nici nu gândeşti, unde soarele răsare doar dacă îl plăteşti“, e un vers pe care până şi Mircea Cărtărescu l-a considerat „orbitor“. Dacă unii au „vibrat“ la poezia din muzica BUG Mafia, mulţi au trăit realitatea din piesele lor. Şi poate tocmai această capacitate de a face artă din realităţile cotidiene le-au asigurat constant succesul de-a lungul anilor, transfomându-i într-un fenomen.
Emil Brumaru, poet
„B.U.G. Mafia este o formaţie socială, i-am ascultat şi îmi place ceea ce fac. Cred că sunt foarte adaptaţi vremurilor pe care le trăim. Mesajul este unul percutant şi exprimarea este una fără inhibiţii, iar felul în care spun lucrurilor pe nume este unul foarte convingător. Îi admir pentru angajarea lor civică şi după ce i-am ascultat chiar m-am gândit să încep să scriu poezie socială, care să stârnească ceva, să pornească ceva, pentru că motive sunt cu duiumul. Le doresc viaţă lungă şi chiar mi-ar plăcea să-i cunosc“, spune poetul Emil Brumaru.
Loredana Groza, cântăreaţă
„Ei sunt primii poeţi ai străzii, veniţi din cartier. B.U.G. Mafia a cucerit sufletele prin sinceritate, print