După alegerile locale, puterea politică reprezentată de cei 41 de preşedinţi de judeţe aleşi uninominal, va avea trei culori: portocaliul democrat-liberal, roşul social-democrat şi verdele maghiar. Sursa: Reuters

România, împărţită între PDL şi PSD

De la 1 iunie, în România va apărea o nouă specie politică: şeful de judeţ ales direct de popor. În prezent există doar baroni locali cu voie de la partid. Prin alegerea lor prin vot uninominal, într-un singur tur vor exista 41 de preşedinţi de judeţe care-şi vor dubla influenţa politico-financiară prin autoritatea electorală cu care i-a învestit poporul.

Cei 41 de aleşi ai poporului vor fi adjudecaţi de PDL (între 20- 24 de preşedinţi), PSD (10-16) şi UDMR (5-6). PNL are şanse mici să obţină vreun post. Motivul este simplu. Uninominalul într-un singur tur avantajează partidele care obţin cel mai bun scor pe judeţ. Tocmai pentru că PSD şi PDL sunt lideri în aproape toate judeţele, cu excepţia celor în care maghiarii sunt majoritari, aceste partide au insistat pentru introducerea acestui tip de vot.

Banii europeni, la mâna şefilor de judeţe

Datorită influenţei financiare, politice şi electorale pe care o au preşedinţii de CJ, aceste poziţii vor constitui miezul alegerilor locale. Cu cât un partid câştigă mai multe judeţe, cu atât îşi sporeşte şansele ca în turul al doilea să obţină mai multe primării. Şefia consiliului judeţean este o poziţie râvnită în primul rând datorită influenţei financiare. Consiliul Judeţean este autoritatea care împarte banii de la buget către localităţi şi care decide ce lucrări se fac şi prin ce firme. Din acest an, poziţia de preşedinte de CJ devine şi mai importantă. Pe lângă fondurile venite de la bugetul de stat, din acest an vor veni de la UE câteva miliarde de euro.

La ce e bun baronul la casa partidului

@N_