La reuniunea Consiliului Naţional al PC (dominată de întrebarea, de unde a reuşit să aducă Dan Voiculescu atîția şefi ai unui partid care nu trece pragul de 1%?), controversatul om de afaceri a ţinut în deschidere un discurs de Ceauşescu la Congresul unui partid care nu contează.

Printre altele, Dan Voiculescu a acuzat PNL că s-ar apropia de Traian Băsescu, ba chiar că i-ar zîmbi, spre deosebire de PSD, care se depărtează şi-l ocărăşte tot mai tare.

La scurt timp, a venit replica lui Crin Antonescu:

Replica unui indignat gata-gata să facă Poc! sub presiunea din interior care se cerea afară.

E o neruşinare vorba că-i zîmbim lui Traian Băsescu, PNL a fost, este şi va rămîne adversarul permanent şi radical al sistemului politic al lui Traian Băsescu, pînă cînd acest sistem va fi eliminat

N-a fost de ajuns replica imediată.

Seara, Crin Antonescu a intervenit (telefonic) la un post TV pentru a reitera indignarea sa că ar putea fi acuzat de o apropiere de Traian Băsescu.

Între timp, a emis o Declaraţie şi purtătorul de cuvînt al PNL, menită a reafirma credinţa PNL în antibăsescismul absolut.

Pe vremea Anei Pauker, nu exista mai cruntă acuzaţie decît aceea de fraternizare cu duşmanul de clasă: chiaburul, burghezo-moşierimea, imperialismul anglo-american şi Vaticanul.

Vladimir Tismăneanu a analizat în cărţile sale şi aşa-zisa fraternizare fără s-o ştii cu duşmanul de clasă.

Adică, mergeai la bodegă, sorbeai berea proastă românească şi ziceai:

Ce bună era berea nemţească! fără a preciza că e vorba de berea fabricată în RDG.

Gata, fraternizaseşi cu duşmanul de clasă!

Şi dacă prin apropiere se nimerea vreun vigilent, riscai să ajungi la zdup.

Ciorăvăiala dintre Dan Voiculescu şi Crin Antonescu în chestiunea cine e mai duşman