Companiile private au întrecut autorităţile locale la fraudarea fondurilor europene, iar cazurile de fraudă s-au triplat în 2012 faţă de 2010, potrivit unei analize a Societăţii Academice din România (SAR).
Analiza SAR arată că mediul privat - asociaţi, administratori, acţionari, directori, manageri sau angajaţi ai unor companii private - deţine o proporţie de 57,20% din totalul cazurilor de fraudă, urmat de autorităţile publice locale (primari, viceprimari, consilieri locali şi funcţionari publici) - 26,52%, ONG-uri - 8,71%, persoane fizice, majoritatea fermieri - 7,58%.
Topul metodelor de fraudare identificate de SAR este condus de abuzul în serviciu şi instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice/persoanelor, luarea de mită şi instigarea la luare de mită, folosirea serviciilor de consultanţă pe parcursul proiectului pentru a masca deturnarea de fonduri (metodă numită 'şpaga 2.0' de experţii SAR), cheltuirea fondurilor europene în alte scopuri, investiţii cu bani europeni care devin de utilitate personală, oferte tehnice false, decontul banilor pe societăţi fictive, tergiversarea încheierii contractului după atribuire, fuga cu prefinanţarea, spălare de bani.
Cel mai afectat fond european a fost fondul de pre-aderare PHARE, menţionat în proporţie de 46,59%, urmat de fondul SAPARD, axat pe agricultură şi devoltare rurală — 17,42%.
Pe locul trei se situează două fonduri destinate exclusiv agriculturii, menţionate împreună în deciziile penale — Fondul European de Garantare Agricolă FEGA şi Fondul Europen Agricol pentru Dezvoltare Regională FEADR — 12,12% din total.
Printre cazurile de notorietate menţionate de Răzvan Orăşanu, director de cercetare la SAR, se numără cel al ştrandului din Marghita, în cadrul unui proiect din fonduri europene pentru realizarea unui parc balnear. Ştrandul a fost deschis
