În trecut, dinamovista de 41 de ani a urcat un loc după ce alte adversare au căzut ulterior la testul anti-doping: la CM din Edmonton 2001 (argint) şi la CM din Osaka 2007 (bronz)

Pentru poziţia a şasea din 2004, Grasu a primit din partea statului 5000 de euro. Locul cinci i-ar fi adus cu 2.500 de euro mai mult

Minciuna are picioare scurte în sport. Dar când vine vorba de atletism, adevărul în privinţa trişorilor poate ieşi la suprafaţă după ani şi ani. Sau niciodată dacă luăm în calcul numele unor performeri din anii 80. Progresul tehnologiei de care dispune Agenţia Mondială Anti-Doping (WADA) a devenit însă o ghilotină pentru atleţii care mizează pe „tratamente”. Ai călcat greşit, îţi legi o bombă de un picior! Cam asta este ideea pe care o propagă Comitetul Internaţional Olimpic şi WADA. Probele de sânge şi de urină se păstrează timp de opt ani pentru a fi reanalizate odată cu îmbunătăţirea metodelor de detectare a substanţelor interzise. Iar unele capete sunt retezate când nimeni nu se mai aşteaptă!

Iar un exemplu care întăreşte eficienţa strategiei a fost dat recent. Săptămâna trecută, siteul CIO a anunţat că patru atleţi medaliaţi la JO 2004 au fost descalificaţi. Printre cei care au călcat pe bec se numără şi discobola din Belarus Irina Yatşenko, posesoarea medaliei de bronz la Atena, concurs în care Nicoleta Grasu s-a clasat pe 6. „E frustrant. Tu munceşti corect şi alţii ţi-o iau înainte prin tot felul de metode. La Atena, Nico abia revenise după ce se născuse fiul nostru, Ştefan, iar progresia rezultatelor sale din finală (a încheiat cu 64,92 m) ne-a mulţumit. S-a demonstrat încă o dată că multe aruncătoare au preferat să bage în ele tot felul de tâmpenii pentru performanţe uriaşe”, spune Costel Grasu, soţul şi antrenorul atletei cu şase ediţii ale JO în palmares.

Ce zice Nicoleta? „Nu pot să spun că mă bucur, dar e oarecum o r