Staţia meteo de la Slobozia a fost deschisă la 1 iunie 1979. Proaspăt infiinţată, clădirea dispunea doar de o singură cameră în care meteorologii lucrau şi, totodată, îşi depozitau intrumentele cu care măsurau temperatura aerului şi a solului, dar şi nivelul precipitaţiilor. Acum prognozele meteo se fac exclusiv digital.

Obligaţi să improvizeze

În acele timpuri, toate instrumentele erau de provenienţă rusească. „Deşi cele din vest erau mult mai bune, trebuia neapărat să lucrăm cu termometrele, barometrele şi alte instrumente fabricate de ruşi.

Este de la sine înteţels de ce“, rememorează Atila Zaharia, şeful staţei meteo. Cu trecerea anilor, cămăruţa de lucru a fost extinsă, astfel încât personalul angajat să lucreze în condiţii cât mai optime. Cu toate acestea, colectarea tuturor datelor se făcea într-un mod rudimentar.

Meteorologii înregistrau datele despre temperatură cu ajutorul termometrelor cu mercur şi cu alcool industrial.

Gradul de umiditate al aerului, de exemplu. era înregistrat cu ajutorul unui higrometru confecţionat din lemn.

Pentru a oferi date cât mai precise, acul care indica pe o hârtie milimetrică umiditatea era legat de capătul aparatului cu fire din păr de cal. „Când picăturile de apă se formau pe firul de păr, acul se mişca şi marca cu cerneală roşie pe hârtia milimetrică“, explică Atila Zaharia.

„Abecedarul“ meteorologilor

Mai mult decât atât, meteorologii erau nevoiţi să prevadă producerea fenomenelor meteorologice. Ca să poată face acest lucru, specialiştii trebuiau să cunoască fiecare tip de nor care se forma pe cer.

„Norii sunt cei care determină producerea fenomenelor meteo. Cunoaşterea lor este esenţială. În funcţie de densitatea maselor noroase şi a poziţiei pe care o au pe cer, se poate determina starea vremii“, mai spune Atila Zaharia.

Toate aspecte