A învăţat această meserie în Belgia şi s-a întors în România unde şi-a deschis un mic atelier. Ştefan face vitralii pentru biserici din străinătate, în România are foarte puţine lucrări. Profil

Nascut. 29 iunie 1969, Oradea.

studii. Facultatea de Arte Vizuale, Oradea.

familie. Căsătorit, şase copii: patru băieţi şi două fete

Totul a început cu o vizită în Belgia, unde fratele lui Ştefan a mers să muncească, în 1992. După un an l-a urmat şi Ştefan. Acolo l-a întâlnit pe actualul partener de afaceri, un belgian care se ocupa cu vitralii.

„Fratele meu l-a cunoscut mai întâi, dar nu i s-a părut nimic interesant în a face vitralii. În 1993, când am mers şi eu în Belgia, fratele meu m-a dus la el. Ideea de a face şi de a restaura vitralii mi s-a părut extrem de interesantă. Am lucrat acolo patru ani, am învăţat multe lucruri despre cum se fac vitraliile şi apoi, în 1997, m-a întors acasă. Aici mi-am deschis un mic atelier şi de atunci fac vitralii, dar mai mult pentru clienţi aduşi de partenerul meu din străinătate”, povesteşte Ştefan.

Cum se fac vitraliile

Procesul de producere al vitraliilor este unul destul de lung şi implică mai multe etape, la care se adaugă multă imaginaţie, talent la desen şi foarte multă răbdare, pentru că este o muncă migăloasă. „Producerea de vitralii începe cu un proiect, care se face împreună cu cel care le comandă, apoi se stabilesc culorile ce vor fi folosite, se decupează sticla după un şablon deja făcut şi apoi se compune vitraliul şi se asamblează în baghete de plumb. După această se cositoresc toate punctele de îmbinare pe ambele părţi, apoi se chituiesc cu chit de geam”, povesteşte Ştefan.

Pentru un vitraliu de mărimea unui geam de uşă se munceşte o săptămână, asta dacă modelul este unul destul de simplu. „Am avut biserici la care am munc