Într-un articol de la începutul campaniei electorale, estimam că, într-un singur tur, nouă din zece primari îşi vor păstra fără probleme postul.
Când scriu acest articol, având acces doar la exit-poll-uri şi la rezultate parţiale, constat că previziunea mea nu s-a verificat în întregime, „doar" în jur de opt din zece primari au rămas în funcţie după alegerile de duminică. Unde am greşit - nu mult, e drept, dar o eroare de estimare există -, ce anume n-am luat în calcul? La prima vedere, faptul că nu mi-am imaginat că PDL este chiar atât de tare antipatizat şi că votul va căpăta o puternică dimensiune politică, alegătorii comportându-se ca la nişte alegeri parlamentare, deşi era vorba despre alegerea reprezentanţilor locali! Este interesant cum modificarea produsă de PDL în legea alegerilor locale, în încercarea disperată de a-şi păstra importantul corpus de primari, consilieri locali şi judeţeni şi preşedinţi de consilii judeţene, s-a întors împotriva „făptuitorului". Nici ideea de a înlocui numele partidului, culoarea şi semnul electoral consacrat în jumătate din judeţele ţării nu s-a dovedit genială - o parte a alegătorilor a văzut în asta o „şmecherie", ceea ce a şi fost!, iar o altă parte a fost derutată de această schimbare, inclusiv din interiorul electoratului fidel. Dacă mă întrebau, îi sfătuiam să nu facă asta - PAC a fost victima acestei proceduri la alegerile din 1996 când, după rezultate notabile la locale, n-a reuşit să intre în Parlament.
Pe ansamblu, se pare că USL a luat aproape două treimi din voturile exprimate, PDL în jur de 15% şi, îngrijorător, cam 10% par să fi fost atrase de PP-DD! Dacă votul a fost clar politic, ar trebui să putem socoti rezultatele de duminică, după ce vor fi definitivate, drept un fel de barometru pentru alegerile parlamentare din noiembrie, care chiar sunt politice. Numai că lucrurile nu sunt chiar atât de
