Noul film „Conan Barbarul“ este o reuşită relansare a unuia dintre cele mai populare personaje ale literaturii de consum. „Părintele“ lui Conan, Robert E. Howard, este una dintre minţile cele mai imaginative ale literaturii americane; el a combinat elemente din mitologie, pentru a crea un nou gen literar.
Este poate uitat acum, dar personajul Conan (Barbarul) îşi are originea în scrierile americanului Robert E. Howard, publicate în perioada interbelică în revistele „de specialitate" din Statele Unite. Robert E. Howard (1906-1936) este considerat, în prezent, cel mai important exponent al literaturii pulp („de consum", „de duzină", indiferent de cât s-a extins termenul ulterior; aşadar, ficţiunile care, spre deosebire de science-fiction, policier sau horror, nu au reuşit să-şi găsească altă miză decât distrarea, pentru o perioadă scurtă, a cititorului).
Totodată, prin scurta şi intensa sa viaţă, Howard trece drept una dintre cele mai enigmatice personalităţi ale literaturii americane. Toată viaţa a îngrijit-o pe mama sa muribundă, bolnavă de tuberculoză; când aceasta a intrat în comă irecuperabilă, scriitorul s-a împuşcat în cap; de la complexul lui Oedip la depresie clinică, o întreagă literatură încearcă de atunci să-i explice gestul.
Un Edgar Rice Burroughs a reuşit să creeze două personaje emblematice: Tarzan şi John Carter, dar lipsa sa completă de talent literar îl descalifică pentru eventuale studii academice, ceea ce, culmea, nu e cazul lui Howard, căruia i s-au dedicat nenumărate pagini. Strânsa sa legătură cu H.P. Lovecraft (cel mai enigmatic scriitor al perioadei) este, iarăşi, o temă fertilă de cercetare. Robert E. Howard se încadrează, astfel, într-o lungă listă a maeştrilor americani ai supranaturalului, alături de E.A. Poe, Nathaniel Hawthorne, Herman Melville, Ambrose Bierce, Jack London, Lovecraft sau, mai nou, Stephen King. @N_P
