Cancelarul german a ştiut să se strecoare printre furcile caudine ale crizei, lăsându-l pe contracandidatul său să achite nota de plată. Viitorul partener de coaliţie al creştin-democraţilor Angelei Merkel pare a reprezenta singura necunoscută a alegerilor generale de duminică. Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi Uniunea Creştin-Socială (CSU) sunt cotate cu 35% din voturi, în uşor regres, potrivit ultimelor sondaje de opinie.
Faţă de sondajele realizate după duelul televizat dintre cancelarul Angela Merkel şi ministrul de externe, Frank-Walter Steinmeier, Partidul Social-Democrat (SPD) a mai câştigat două procente, ajungând la 26%. La alegerile din 2002 şi 2005, SPD a reuşit pe ultima sută de metri să recupereze şi să împiedice o coaliţie între creştin-democraţi şi liberali (FDP).
O serie de analişti susţin că numărul mare de indecişi ar putea influenţa rezultatul votului de duminică, amintind de ce s-a întâmplat în urmă cu patru ani, când CDU a pierdut şase procente în ultimele trei zile. Datele nu mai sunt însă aceleaşi ca în 2005, fiind greu de prezis un deznodământ asemănător. Campania electorală a marcat un reviriment al liberalilor (13%)şi al verzilor (11%). Din 2007, pe scena politică a apărut şi Die Linke, fondat de fostul lider social-democrat Oskar Lafontaine, formaţiune ce ar putea încurca multe socoteli.
În Olanda, la recentele alegeri europarlamentare, Partidul Muncii – de stânga – şi creştin-democraţii, care formează coaliţia aflată la putere, au obţinut rezultate contradictorii. În timp ce creştin-democraţii au câştigat alegerile, formaţiunea de stânga a plătit preţul crizei economice, pierzând peste 9 procente faţă de alegerile din 2004. Scenariul pare a se repeta în Germania, unde criza a lovit doar în Partidul Social-Democrat, nu şi în Uniunea Creştin-Democrată.
Un prim răspuns este dat de gradu