Chiriaşii ANL nu devin proprietari pentru că nu au bani să achiziţioneze apartamentele. Într-un an de când autorităţile au dat liber la cumpărarea locuinţelor, doar 13 vasluieni şi-au permis acest lux.
Pentru cele 94 de apartamente ANL scoase la vânzare în municipiul Vaslui, au fost depuse doar 13 dosare, iar 12 locuinţe au fost cumpărate încă de anul trecut.
Pentru a putea achiziţiona un apartament sau o garsonieră ANL, chiriaşii trebuie să locuiască în acel spaţiu de cel puţin doi ani. Preţul este însă principalul impediment, în ciuda faptului că este mult mai mic decât pe piaţa liberă. „Bugetarii nu îşi mai permit luxul de a face împrumuturi după ce le-au scăzut veniturile. Mai mult, condiţiile de creditare în momentul acesta sunt foarte drastice. Le convine să locuiască cu chirie, care e chiar de 4 ori mai mică decât cea de pe piaţă", a precizat Cătălin Bârleanu, directorul SC Goscom SA Vaslui.
Niciun proprietar la Bârlad
În Bârlad sunt 160 de familii care locuiesc în apartamente ale Agenţiei Naţionale de Locuinţe (ANL), însă niciuna nu s-a încumetat să cumpere locuinţa.
Până acum, reprezentanţii Primăriei au primit opt cereri de cumpărare, însă toate au fost abandonate de chiriaşii care s-au speriat de preţurile mari. „Nici nu mă gândesc să cumpăr locuinţa. Nu pentru că nu mi-aş dori, însă ar însemna să mă îngrop în datorii la bănci", ne-a spus Ioana Drilea, de 48 de ani. Costul unei locuinţe este calculat în funcţie de numărul de metri pătraţi, gradul de uzură şi valoarea terenului. O garsonieră ajunge la 14.000 de euro, în timp ce un apartament cu trei camere poate costa şi 30.000 de euro. Asta în condiţiile în care costul chiriei lunare la un apartament ANL este, în medie, de 170 de lei.
Viceprimar chiriaş
La Bârlad, chiriaş într-o locuinţă a statului este şi deputatul Adrian Solomon, care stă într-un apartament cu tre
