În cadrul unei întâlniri din 1932, Vicontesa Nancy Astor îl întreba pe Stalin cât timp mai are de gând să ucidă oameni. Stalin i-a răspuns cu cinism ,că va ucide oameni atât timp cât va fi nevoie. Se pare că pentru el a fost nevoie să comită masacre până la sfârşitul vieţii sale. Marea Teroare din anii’30 a decapitat elita militară, politică şi intelectuală a URSS, lăsând în urmă un haos complet în societatea sovietică. Astfel s-a scris cea mai întunecată pagină din istoria Rusiei Sovietice. Teroarea ca instrument în politica rusă înainte venirii regimului bolşevic Destinul tragic al Rusiei care a ajuns să cunoască dealungul istoriei sale toate formele de violenţă menite să supună conştiinţa umană intereselor politice, ale regimurilor autoritare, are rădăcini adânci . De la Ivan cel Groaznic(1530-1584) , care a pus bazele primei forme de poliţie secretă numită opricinina, Rusia ţaristă a cunoscut represiuni în masă , execuţii publice, confiscarea averilor, lovituri de palat, conspiraţii, arestări abuzive şi numeroase asasinate pe criterii politice. Represiuni au fost organizate până şi în perioada lui Petru cel Mare , întemeietorul Imperiului Ţarist, care pentru a-şi impune reformele de modernizare a Rusiei a trebuit să-şi execute opozanţii. Este cazul rebeliunii streliţilor (corpul special de infanterie din vechea Rusie) din 1689, în care ţarul Petru cel Mare a executat public 1200 de streliţi pentru a descuraja orice tentativă ulterioară de conspiraţie. Continuarea pe Historia.ro