Cartile, candva simbol al prestigiului social, au fost inlocuite in biblioteca de electronice si de kitsch-uri orientale.
Viitorul cartii tiparite in epoca vitezei si a internetului pare unul intunecat. In ochii multora, ea si-a pierdut atat valoarea cultural-umana, cat si pe cea estetica. Cartile par sa nu mai reprezinte un motiv de mandrie si ocupa, in cel mai fericit caz, un loc marginal in majoritatea locuintelor.
Realitatea contrazice dictionarul
Dictionarul Explicativ al Limbii romane nu lasa loc vreunei interpretari. Conform acestuia, principala semnificatie a cuvantului "biblioteca" este "dulap sau mobila speciala cu rafturi de tinut carti". Mai poate insemna, de asemenea, "incapere, sala in care se pastreaza si se citesc cartile" sau "colectie de carti, periodice, foi volante".
In cataloagele on-line nu mai exista mobilier care sa aminteasca de bibliotecile de altadata. Rafturile au fost inlocuite cu spatii destinate televizorului, combinei audio sau catorva obiecte de decor.
Biblioteca, asa cum arata ea in ziua de azi, a devenit, mai degraba, etajera. Oamenii vor sa-si etaleze masinile si hainele de firma atunci cand ies pe strada. Opulenta din case inseamna electronice de ultima generatie, obiecte de arta de un gust discutabil, finisaje ultramoderne, televizoare cu ecran plat, si nu carti.
"Ce aveai in rafturi spunea cine esti"
Redactorul-sef al publicatiei "Convorbiri literare", Spiridon Cassian, crede ca, atunci cand pretul cartilor va fi accesibil majoritatii cumparatorilor, ele se vor intoarce in casele oamenilor: "Cred ca disparitia cartilor din biblioteci tine doar de considerente financiare. Este vorba despre o cenzura economica".
Altii apreciaza ca noul concept de biblioteca este superior estetic si functional celui de dinainte de Revolutie. "Degradarea" bibliotecii de azi se vede din doua perspective: nu mai
