FP România a invitat foşti miniştri români de Externe să formuleze linii pentru posibile noi politici ale Bucureştiului faţă de Moscova, Kiev ori Chişinău. În premieră, redactorul-şef al revistei a moderat „scrierea“ în direct, în faţa studenţilor de la SNSPA, a unor pagini care vor apărea în următoarea ediţie.

Ediţia de noiembrie/ decembrie a FP România va include un amplu dosar despre ce a adus României anul 2010: de la scutul american şi paşapoartele maghiare la un spectaculos angajament al statelor europene pentru „modernizarea Rusiei". Resetării americane i se adaugă una cu specific european: Germania, Italia şi Franţa par în competiţie pentru o cât mai profitabilă cooperare cu Rusia, sfidând ceea ce se clamau a fi „interese comune europene", energetice sau chiar de securitate - ca proiectul Nabucco ori prevalenţa militară la Marea Neagră. Iar lor li se adaugă... Polonia, până acum critica vehementă a politicii ruseşti în Europa de Est.

Noi cu cine jucăm?

Marile întrebări ale dosarului FP România vor fi: ce fel de modernizare pot stimula partenerii europeni în Rusia, doar economică sau şi politică? în schimbul prieteniei economice a Moscovei, va accepta Vestul o „finlandizare a Estului", ca nouă hegemonie rusească asupra Europei ex-sovietice? Implicit, apare întrebarea cea mai apropiată publicului român: ce nouă relaţie poate avea Bucureştiul cu Moscova, şi din această perspectivă cu Kievul ori chiar cu Chişinăul?

Au răspuns revistei domnii Teodor Meleşcanu, Petre Roman şi Adrian Cioroianu, foşti şefi ai diplomaţiei române, fiecare cu propriile „ciocniri" cu partea rusă - alături de care a stat domnul Cristian Pârvulescu, decanul Facultăţii de Ştiinţe Politice, care a fost şi gazda dezbaterii FP România. Studenţii care au umplut la maximum sala au avut şansa unei imersiuni în istoria recentă a relaţiilor internaţionale din regiune prin voc