În 2010 se va termina prima etapă din proiectul de reabilitare a staţiei pentru tratarea apelor uzate din Capitală, după mai bine de 20 de ani de la începerea lucrărilor. Lipsa banilor, birocraţia şi incompetenţa funcţionarilor sunt principalele stavile care au stat în calea proiectului. Lucrările la staţia de epurare a apelor Capitalei au început abia în 2007. Din 2002, când Guvernul s-a gândit că epurarea apelor reziduale generate de bucureşteni ar trebui să reprezinte o prioritate pentru mediu, procedurile birocratice necesare finanţării şi aprobării proiectului au mai durat cinci ani de zile.
“În acest timp, a fost nevoie de obţinerea a 27 de avize”, ne spune Dan Giurcăneanu, inginerul care răspunde de partea tehnică a proiectului de la Glina. Acesta susţine că, în afară de legislaţie, tergiversarea procedurilor administrative a fost cauzată de nepăsarea instituţiilor implicate.
De exemplu, proiectul staţiei de epurare vizează şi alimentarea cu apă şi canalizare a comunelor Glina, Manolache şi Căţelu. Acest lucru necesită subtraversarea căii ferate şi implicit autorizaţia de la Societatea Naţională a Căilor Ferate Române (SNCFR), aflată în subordinea Ministerului Transporturilor.
Giurcăneanu spune că documentaţia în acest sens a fost trimisă din ianuarie 2009, dar nu au primit încă niciun răspuns. Întrebat de ce, un reprezentant al Direcţiei Tehnice din cadrul SNCFR ne-a spus că există şi alte priorităţi, dar a promis că săptămâna viitoare se vor ocupa şi de “cazul Glina”. “Avem multă treabă, mai ales că în fiecare zi se găseşte câte unul care vrea autorizaţie de construire a unui coteţ pentru câine…“, spune acesta.
Investiţie de peste 100 de milioane de euro
Lucrările la staţia de epurare a Capitalei au început încă de pe vremea lui Ceauşescu, dar au fost oprite în 1989. Abia în 1996 s-a înc
