Coordonează de opt ani grupul „Cântec Sfânt“ şi caută să reînvie folclorul românesc autentic din ţinutul Neamţului.

Născut în Bucureşti, Cătălin Iosub nu se simte deloc atras de viaţa aglomerată din Capitală. Pentru el copilăria înseamnă prietenii şi amintirile de la şcoală sau de la Liceul „Electrocontact“ din Botoşani, oraş în care părinţii s-au stabilit atunci când el avea trei ani. După ce a împlinit vârsta majoratului a plecat la Mănăstirea Horaiţa din Neamţ, unde a vieţuit timp de trei ani.

„A fost o pornire interioară ca să găsesc răspuns la întrebările esenţiale care mă frământau în acea perioadă. De altfel, foarte mulţi tineri din generaţia mea au ales această cale, iar mănăstirea a fost o şcoală de viaţă extraordinară“, explică acum Cătălin.

Cântă în poieniţe

Experienţa sa de viaţă în lăcaşurile monahale a cumulat o perioadă de opt ani, timp în care a fost contabil la Mănăstirile Horaiţa şi Bisericani sau ghid turistic de engleză şi franceză la „Sfinţii Trei Ierarhi“ din Iaşi. Cătălin Iosub a devenit dascăl şi coordonează corul de la Biserica „Pogorârea Sf. Duh“ din Piatra Neamţ.

În primul an în care şi-a început activitatea a înfiinţat grupul muzical „Cântec Sfânt“, care are 30 de membri cu vârste cuprinse între 6 şi 78 de ani. „Grupul a pornit de la biserică şi la început avea doar cinci membri. Ni s-au alăturat în timp tot mai mulţi oameni, de diverse vârste şi profesii, majoritatea intelectuali. Cu noi cântă ingineri, profesori, jurişti, pensionari, elevi, chiar şi lăutari“, spune dascălul.

Repetiţiile sunt de două ori pe săptămână. „Pretenţia mea este să-i văd cu partitura în faţă, sunt foarte exigent. Vara, după slujbă, mergem în poieniţele de la Almaş sau la Cuejdi. Luăm cu noi şi instrumentele şi cântăm de răsună pădurile. Suntem amatori, dar poate cu profesionişti nu aş fi făcut o