La trei luni după ce și-a adus „micuța poșetă” la Davos, în fața liderilor lumii financiare, pentru a strânge niște bani, Christine Lagarde, directorul Fondului Monetar Internațional, a obținut promisiuni în valoare de 430 miliarde de dolari pentru combaterea crizei. Cu toate acestea, victoria sa este doar una parțială.

Întâlnirea de primăvară a membrilor instituției financiare a rezultat în dublarea fondurilor disponibile combaterii crizei, însă a dezvăluit și o serie de diviziuni și nemulțumiri adânci între cei 188 de membrii ai instituției. Lagarde a eșuat în a obține suma dorită, de 600 de miliarde de dolari, după ce Statele Unite au refuzat să participe iar Canada a propus să crească restricțiile cu privire la ajutoarele financiare acordate statelor europene. Totodată, piețele emergente au cerut o reprezentare mai puternică în cadrul instituției înainte de a contribui cu noi fonduri, anunță agenția de știri Bloomberg.

Află care sunt nemulţumirile membrilor FMI faţă de structura actuală a acestei instituţii pe Forbes.ro

Vezi care va fi contribuţia Japoniei la noul fond de asistenţă financiară al FMI

Tensiunile în cadrul instituției pe care o conduce au obligat-o pe Lagarde să îndemne, din nou, liderii europeni să dovedească faptul că merită acest ajutor prin implementarea de noi măsuri de combatere a crizei. Contextul nu este, însă, favorabil, pe măsură ce situația financiară a Spaniei se deteriorează, Italia și-a amânat ținta de atingere a echilibrului bugetar cu încă un an iar guvernul olandez a eșuat în implementarea unui program de măsuri de austeritate.

În cazul în care statele europene nu vor urma acest sfat, analiştii estimează că Lagarde se va confrunta cu dificultăți și mai mari în a asigura fonduri adiționale pentru combaterea crizei, acest lucru fiind văzut, din ce în ce mai des, drept oferirea de asistență