Timişoreanul a absolvit Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport şi la începutul carierei sale a petrecut mult timp la sală. Acum preferă să îi facă bine pe cei bolnavi. Mihai a fost dintotdeauna energic şi plin de viaţă şi a ştiut că sportul îi va prinde bine. Tocmai de aceea, după ce a încercat să practice mai multe activităţi sportive, dar nu a simţit că i se potrivesc, s-a apucat de karate.

Karate la schimb cu fizioterapia

„La început am vrut să practic sport doar ca să consum energie şi ca să fac ceva în timpul liber, dar încet, încet, a devenit o treabă serioasă, am obţinut şi unele rezultate şi m-am gândit că merită să mă ţin de treabă”, a spus Mihai Stanciu. De la prima zi în care tânărul a îmbrăcat un kimono şi a păşit într-o sală de karate au trecut 14 ani, centura de la kimono s-a colorat în negru şi mai bine de 50 de medalii s-au adunat pe pereţii din casa părinţilor. Dintre ele, 18 sunt de aur, două sunt de campion naţional şi două de vicecampion european. Timişoreanul este acum sensei pentru aproximativ 20 de prichindei care vor să înveţe tehnici de karate de la el. Oricât de mult şi-ar dori să petreacă din nou timp în sala de karate, Mihai simte că lucrurile se schimbă.

„Pentru sport, timpul se cam sfârşeşte. Adică, timp ar fi, dar nu mai este suficientă energie”, a mărturisit Mihai. Energia pe care Mihai o consuma îmbrăcat în kimono, la sala de karate sau la concursuri de mare anvergură a dat-o la schimb pentru fizioterapie. „Nu se câştigă foarte bine din karate şi preferi să mai faci ceva pe lângă. Mai lucrezi şi mai răreşti  antrenamentele”, a spus timişoreanul cu părere de rău.

O alegere inspirată   

S-a înscris la cursurile facultăţii de kinetoterapie pentru că, la momentul respectiv, părea cea mai bună variantă pentru el. „Nu a fost o alegere gândită cu ani înainte, a fost sp