E pentru prima data cind avem alegeri prezidentiale separate. Cum se vor comporta candidatii? Le va veni mai usor sa se adreseze cu adevarat intregului electorat? Vom asculta discursuri mai putin ideologizate decit pina acum? Va fi mai tentanta alunecarea spre demagogie, mai ales ca acum candidatii nu mai sint liderii unor intregi echipe? Vin alegerile prezidentiale si, vorba lui Donald Rumsfeld, sint multe lucruri pe care nu stim ca nu le stim. Exista, insa, citeva aspecte interesante care merita amintite, dincolo de cifrele din sondaje sau de loviturile de campanie. Vom vedea mai tirziu daca ele pot contribui la cresterea performantelor democratiei noastre, la doua decenii dupa o nastere atit de zbuciumata. Cum acest text nu se pretinde o analiza, voi incerca sa amintesc cit mai multe dintre aceste teme interesante, lasind pentru mai tirziu discutiile mai aprofundate. Asadar, e pentru prima data cind avem alegeri prezidentiale separate. Cum se vor comporta candidatii? Le va veni mai usor sa se adreseze cu adevarat intregului electorat? Vom asculta discursuri mai putin ideologizate decit pina acum? Va fi mai tentanta alunecarea spre demagogie, mai ales ca acum candidatii nu mai sint liderii unor intregi echipe? Vor gasi cu cale sa adopte discursuri pragmatice orientate catre politici, chiar daca ele nu tin de fisa postului prezidential? In fine, daca am avea in minte comparatia intre alegerile propriu-zise si un scrutin ipotetic, care ar avea loc in paralel cu unul (tot ipotetic) pentru Parlament, in care dintre ele ar „iesi" mai bine candidatii nostri? E tot pentru prima data cind principalii candidatii, potrivit informatiilor de pina acum, reprezinta ori sint sustinuti de partide, nu de aliante (ignor aici, din motive intemeiate - trei alegeri parlamentare consecutive pe liste comune - aportul PC la cauza PSD). Mai mult, la fel ca in 2004, candidatii importanti si