Timp de secole, zestrea unei fete s-a măsurat în ducaţi de aur. Mult timp, românii au purtat în exces giuvaere din aur turcesc. Acum, gusturile pentru bijuterii încep să se schimbe. Sursa: Adi Pâclișan
În ultima vreme, mulţi români încep să descopere şi alt gen de bijuterii decât cele din aur cumpărate de la turci. Bijuteriile de familie, din magazinele de antichităţi, au din nou farmec, iar magazinele care vând creaţii ale marilor branduri din străinătate au din ce în ce mai multă căutare. Mai nou, românii cu pretenţii caută asiduu manufacturieri adevăraţi de aur, care modelează la flacără nobilul metal, şi cer inserţii de aur roz şi alb, pentru contrast şi efect estetic.
Inel cu diamante pe lângă verighetă
Apetenţa românilor pentru bijuterii de calitate se vede în magazinele ce vând creaţii ale marilor branduri din străinătate: Bulgari, Chopard, Damiani, Cartier, Van Clef, Gianni Lazzaro, care se cumpără în ciuda preţurilor piperate. Dacă o cruciuliţă din aur românesc poate costa 10 euro, un inel Damiani, din aur cu briliant, ajunge spre 15.000 de euro.
De asemenea, un inel Cartier costă între 1.000 şi 6.000 de euro, în timp ce un colier din aur cu briliante de la aceeaşi casă ajunge şi la 30.000 de euro.Rămânând în cotidian, e realmente greu de găsit o româncă fără o pereche de cercei din aur şi, dacă e femeie în toată firea, cu inelul de logodnă sau verighetă.
„La logodnă se dă un inel, mai nou, cu perlă sau diamante. Se poartă pe mâna dreaptă până la cununia religioasă, după care se poartă cu verigheta, pe inelarul stâng. Verighetele sunt semnul împreunării celor doi. La noi, pe vremuri, se dădea doar un inel din aur, fără pietre, la nuntă. Dacă e să cităm Vechiul Testament, vedem că la logodnă se dădea doar verighetă, nu erau atâtea inele, dar în familiile foarte bogate, dacă aveau aur mult, se dă
