Aterizarea forţată la Viena a avionului în care se afla preşedintele bolivian Evo Morales a provocat o criză diplomatică între ţările din America de Sud şi Uniunea Europeană. Deşi Washingtonul nu a transmis încă nicio declaraţie, mai mulţi oficiali latino-americani au lansat acuzaţii dure la adresa ţărilor europene şi a Statelor Unite. Şase preşedinţi din Uniunea Ţărilor Sud-Americane (UNASUR, care reuneşte 20 de state membre) au confirmat participarea la o întâlnire de urgenţă care are loc joi, în Bolivia, pentru a discuta despre modul în care a fost tratat Evo Morales. Aterizarea forţată şi blocarea liderului bolivian în aeroportul vienez timp de 17 ore a fost caracterizat drept „o răpire virtuală”, potrivit agenţiei de ştiri Reuters. Preşedintele bolivian a participat săptămâna trecută la un forum energetic la Moscova. La întoarcere, Franţa şi Portugalia au interzis aeronavei prezidenţiale să le traverseze spaţiul aerian, din cauza unor suspiciuni potrivit cărora Edward Snowden, programatorul aflat la originea scurgerilor de informaţii despre spionajul american, s-ar afla la bordul avionului. Aeronava a fost forţată să-şi schimbe traseul şi a aterizat pe aeroportul din Viena, unde au fost făcute controale amănunţite. Echipele austriece nu au găsit niciun pasager clandestin la bord, dar preşedintele bolivian nu s-a împăcat cu situaţia şi s-a declarat foarte nemulţumit că a trebuit să-şi petreacă noaptea în Austria. Laurent Fabius, şeful diplomaţiei franceze, a transmis omologului său David Choquenhuanca „părerile de rău ale Franţei”, iar preşedintele Francois Hollande a adăugat ulterior că a autorizat zborul lui Morales „imediat ce a aflat că era avionul preşedintelui bolivian”. Cu toate acestea, scuzele nu au reuşit să calmeze temperamentul impulsiv al statelor membre UNASUR, care au acuzat ţările europene că recurg la „acte ostile şi nejustificabile”, conform unu