Actorul Șerban Ionescu, în vârstă de 62 de ani, a murit miercuri noapte spre joi, viața lui fiind curmată de scleroză amiotrofică, o boală incurabilă diagnosticată în Germania. El a lăsat în urmă zeci de ani de carieră teatrală și cinematografică.
Șerban Ionescu s-a născut pe 23 septembrie 1950, în Corabia (județul Olt). Și-a petrecut copilăria între Brașov și Caracal, unde a fost detașat cu serviciul tatăl său, pilot de vânătoare.
A urmat cursurile Școlii Populare de Artă, iar după patru încercări a intrat la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, la clasă lui Amza Pelea. În 1978, după terminarea facultății a fost repartizat la Teatrul din Petroșani. În 1979, primește unul dintre cele mai importante roluri din cariera sa, în filmul care-i aduce notorietate „Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii" (regia Mircea Mureșan). A jucat în mai multe filme, de la „Horea" (1984), până la „Șobolanii roșii" (1991), dar a are un palmares impresionant în teatru.
Click pentru a vedea FOTOGALERIA
După ce a plecat de la Teatrul din Petroșani a ajuns în București, la Teatrul Mic, unde s-a remarcat în piesa „Nişte ţărani", de Dinu Săraru, în regia Cătălinei Buzoianu. Între 1982 și 1992 a fost actor al Teatrului de Comedie, unde a jucat în piese precum „Doi tineri din Verona" și „Visul unei nopţi de vară" (de William Shakespeare), „Slugă la doi stăpâni" (Carlo Goldoni) sau „Cârtiţele" (Mihail Zoscenko), iar între 1992 și 2002 a actiuvat la Teatrul Odeon: „Comedii de Cehov" (A.P. Cehov), „Richard III" (William Shakespeare), „La ţigănci" (Mircea Eliade).
Din 2002 până în 2010 Șerban Ionescu a jucat pe scena Teatrului Național din București în piese precum „Crimă pentru pământ",„Dineu cu proşti", „Molto, gran' impressione", „Inimă de câine" și „O scrisoare pierdută". În ultimii ani a apărut și în seriale românești precum „Om sărac, om boga
