Frumos ar fi ca, din solidaritate profesională şi având în vedere bunele relaţii din trecut, să deplâng trista soartă a Oanei Stancu şi Adrian Ursu.
În fond, cei doi sunt victima unui abuz: Sebastian Ghiţă, managerul Realităţii TV, i-a dat afară fără nicio explicaţie şi fără nici un un avertisment prealabil. Nu vreau să intru în speculaţii nesfârşite despre motivele pentru care Ghiţă s-a supărat pe ei. Fie că au picat la mijloc în conflictul acestuia cu Vîntu, fie că managerul Realităţii joacă la mai multe capete şi vrea să se pună bine (şi) cu Băsescu, îmi este indiferent.
M-am uitat însă zilele acestea pe transcrierea emisiunii "Ora de foc" la care a fost invitat Victor Ponta şi mi-am dat seama că aş fi un fariseu dacă aş spune că-mi pare rău după ei. Au avut o nemăsurabilă contribuţie la degradarea presei din România şi la transformarea ei într-o armă politică manevrată de patronat. Au fost printre primii care au echivalat rolul de moderator cu cel de procuror stalinist.
Uitaţi-vă pe transcrierea emisiunii cu Ponta şi Sorin Blejnar, şeful ANAF, din momentul în care şeful PSD vrea să bage sub preş întrebările despre costisitoarea sa pasiune: raliurile. Momentul-cheie este cel în care Ponta spune că nu vrea să mai discute cu Blejnar, iar Ursu şi Stancu se conformează şi-l dau afară din emisiune pe şeful ANAF.
"Sorin Blejnar: Mă lăsaţi să mai spun ceva?
Victor Ponta: Nu îl luaţi în serios, vă rog eu.
Adrian Ursu: Păi pe apelul nostru telefonic, domnul Sorin Blejnar? E frumos?
Sorin Blejnar: Mă lăsaţi să mai spun ceva?
Adrian Ursu: E decontabil telefonul?
Sorin Blejnar: Da, atâta timp cât am sunat eu normal că este decontabil.
Adrian Ursu: A, deci aţi sunat dumneavoastră. E bună şi consecvenţa asta. Vă rog, domnul Sorin Blejnar.
Sorin Blejnar: Păi nu, dacă mi-aţi dat doar bip er
