Cetatea spectaculoasă prezentă în romanul lui Jules Verne este abandonată de autorităţi. Deşi are un potenţial turistic considerabil, Cetatea Colţ este a tuturor când e vorba de arogat drepturi, dar a nimănui când e vorba de făcut ceva pentru ea. CETATEA COLȚ
Vechiul bastion este copleșit de bălării
Sursa: Remus Suciu
Un peisaj năucitor din vârful bastionului
Sursa: Remus Suciu
În vale, casele sunt mici și oamenii minusculi
Sursa: Remus Suciu
Un arbust s-a cocoțat în vârful celui mai înalt zid al castelului
Sursa: Remus Suciu
La poalele muntelui se afla reședința permanentă a familiei Cândea. Cneazul a trecut la catolicism și numele său a fost maghiarizat
Sursa: Remus Suciuc
Din ce în ce mai mulţi turişti care ajung în Ţara Haţegului sunt interesaţi să vadă şi locul în care Jules Verne a găsit cea mai mare a inspiraţiei pentru a scrie romanul „Castelul din Carpaţi".
Este vorba despre Cetatea Colţ, situată la intrarea pe Valea Râuşorului, în comuna Râu de Mori. Localnicii spun că, în ultimii ani, mai ales în duminicile de vară, s-au înmulţit turiştii care urcă pe cetate. Nu i-a numărat însă nimeni, pentru că, deşi este situată foarte aproape de satul Suseni şi de reşedinţa de comună, cine să-şi bată capul cu aşa ceva?
Traseul spre cetate durează o jumătate de oră şi pleacă de lângă drum, dinaintea podului care duce spre Mănăstirea Colţ. Trei lucruri par permanente aici: panoul explicativ, vatra de grătar şi gunoaiele inerente. Mai puţin panoul de lemn, care a cam început să se cojească.
Un loc extrem de periculos
Dacă nu ai veleităţi de căţărător şi nici încălţări corespunzătoare, mai bine nu încerca să intri în cetate. Poţi aluneca încercând să escaladezi zidul înalt de un metru şi jumătate peste care trebuie să treci pentru a intra în cetate
