Luxemburg, al doilea mare centru internaţional pentru fonduri de investiţii şi pe locul al 13-lea pe piaţa financiară mondială, este în căutarea unui nou model financiar care să genereze prosperitate economică, în perspectiva renunţării la secretul bancar în 2015, relatează AFP, potrivit Mediafax.
În 2008, înaintea crizei financiare, sectorul financiar asigura aproape jumătate din veniturile fiscale ale ţării.
Băncile Marelui Ducat vor să scape de imaginea de centru financiar offshore, de paradis fiscal puţin interesat de provenienţa capitalului.
"Piaţa noastră financiară nu trăieşte din bani negri şi nici din fraudă fiscală", a spus premierul Jean-Claude Juncker în primăvară, când a anunţat eliminarea secretului bancar şi acceptarea schimbului automat de informaţii în acest domeniul fiscal, de la 1 ianuarie 2015.
Decizia a creat însă o undă de şoc pe piaţa finaciară din Ducat şi a provocat retrageri masive de capital din partea clienţilor străini.
"Impactul exact asupra pieţei financiare este incert, în acest moment", potrivit unui raport al băncii centrale din Luxemburg, de la începutul acestei luni.
Peste jumătate din cele 120 de bănci care operează în ţară în domeniul administrării averilor ar putea dispărea, consideră un avocat specializat în domeniul fiscal.
Aprobarea de către Luxemburg a schimbului automat de informaţii fiscale de la 1 ianuarie 2015, privind conturile deţinute de non-rezidenţi, obligă băncile să facă ordine. Astfel, băncile nu păstrează decât clienţii care au declarat autorităţilor fiscale din ţările de origine existenţa conturilor din Luxemburg, iar restul sunt invitaţi să plece.
Băncile din Luxemburg trebuie să se concentreze în aceste condiţii pe clienţii cu averi mai mari, de 20-30 de milioane de euro, segment unde există o concurenţă puternică din partea Elveţiei, precum şi a unor noi jucăto
