A prins drag de pomicultură pe când era în şcoala gimnazială. Meseria de horticultor nu i-a dat prea mari satisfacţii, însă Virgil Melente şi-a dorit să ducă mai departe tradiţia din zonă. De şase ani, administrează o fermă de 50 de hectare.
A crescut într-o familie de oameni muncitori, de la ţară. Viaţa pe care a trăit-o în Cotoroia nu o va uita nicicând. A avut parte atât de bune, cât şi de rele. Dar cum cele rele au fost deja uitate, Virgil Melente ne voprbeşte mai mereu de amintirile plăcute. „Aici mi-am petrecut cei mai frumoşi ani ai copilăriei. În gimnaziu, veneam în practică aici, pe plantaţie, la cules de prune sau mere. Pentru noi, copiii, la vremea aia, era frumos, era ceva magnific. Am prins drag de pomicultură şi am zis să încerc să duc şi eu mai departe tradiţia care e în această zonă”, îşi începe
povestea vieţii bărbatul.
Din ambiţie copilărească, s-a făcut şi tractorist
După terminarea celor opt clase de gimnaziu, fiecare părinte din sat îşi îndrepta, la acea vreme, copilul spre o şcoală profesională sau fiecare copil ajungea „unde îl ducea soarta”, după cum ne spune subiectul nostru. Pentru Virgil Melente, a fost altfel. Pentru el, nu a decis însă nimeni. Pentru că prinsese drag de plantaţiile din zonă, bărbatul s-a hotărât să plece departe de sat, pentru a urma cursuri de specialitate. „Am plecat la Liceul Agricol de la Halânga, pentru că mi-am dorit să fac horticultură. După liceu, am plecat în armată. Iar după ce am terminat armata, m-am întors aici, pentru că era perioada lui `91-`92 şi credeam că totul e miere”, continuă Virgil Melente. Contrar voinţei părinţilor, s-a făcut şi tractorist. „Mi-a fost drag de tractor de prima dată. Contra voinţei părinţilor, tot am reuşit să fac şcoala de tractor. Fără să ştie. Când au aflat, era prea târziu. Ambiţia copilărească m-a facut să fiu tractorist”, mai spune Melente.
Tot ho