Am primit recent calificarea de ziarist serios, cu experienţă, din partea preşedintelui Mircea Sandu. S-a întîmplat la conferinţa de presă care oficializa numirea lui Piţurcă la echipa naţională. Apăruse în Gazetă ceva legat de o posibilă răzbunare pe Rapid a şefului FRF, după fuga lui Răzvan Lucescu spre Giuleşti. Mircea Sandu a negat ştirea, a ironizat puţin sursele care o furnizaseră, apoi a făcut apel la probitatea mea profesională. “Cum puteţi publica asemenea speculaţii?”, a întrebat el retoric.

Deşi am înrămat într-un ungher al sufletului diploma aceea de ziarist serios, nu am reuşit să scap de inocenţă. Puteţi să-i ziceţi şi naivitate. Continuu să cred că Mircea Sandu nu vorbeşte despre şpăgi de milioane de euro decît atunci cînd are probe şi am convingerea că DNA este o instituţie serioasă, care se bazează în activitate şi pe altceva decît pe investigaţiile jurnalistice. Mă gîndeam că după cazul Piteşti şi după valiza confiscată la Cluj, supravegherea oamenilor de fotbal va deveni o prioritate a procurorilor anticorupţie. Că prin hotărîrea lui Mircea Sandu de a face curăţenie şi prin competenţa oamenilor legii, care au mijloace specifice de anchetă, folclorul legat de banii negri, traficul de influenţă şi trucarea meciurilor se va transforma în subiect de proces penal.

Revoluţia de catifea ornată cu batiste şi ţambal iniţiată de Naşu’ a cunoscut astăzi o nouă punere în scenă la sediul DNA. Acolo unde şeful fotbalului românesc a aruncat în timp şi în derizoriu informaţia despre cele 2 milioane de euro care urmau să plece din buzunarul lui Marian Iancu spre şefii Ligii, adversari şi arbitri, pentru a netezi Timişoarei accesul spre titlul de campioană. S-a întîmplat acum vreo 3-4 ani şi a aflat detaliile de la un ziarist care vorbea cu nişte colegi, la o acţiune de marketing a FRF, i-a asigurat Mircea Sandu pe procurori, cărora le-a mai vîndut un