Nodulii şi cancerul tiroidian sunt câteva dintre motivele pentru care ajungem „la cuţit” cu tiroida. Considerată mai degrabă intervenţie de rutină, operaţia nu este lipsită. Formele uşoare de hipertiroidie răspund bine la tratamentul medicamentos. Câteva dintre posibilele reacţii adverse ale medicamentelor antitiroidiene sunt erupţiile cutanate, febra, durerea în gât şi scăderea numărului de globule albe. Hipertiroidia se poate trata şi prin administrarea de iod radioactiv sub formă lichidă. De obicei, se administrează o doză, iar dacă nu se ajunge la normalizarea nivelului de hormoni tiroidieni, tratamentul se poate repeta. După terapia cu iod radioactiv poate apărea hipotiroidia.

Glandă situată la baza gâtului, sub „mărul lui Adam", tiroida secretă hormoni cu roluri importante în buna funcţionare a organismului. În vreme ce secreţia prea scăzută de hormoni tiroidieni (hipotiroidia) poate fi corectată medicamentos, în cazul excesului de astfel de hormoni (hipertiroidie), poate fi nevoie de tratament chirurgical. Astfel, boala Basedow, cea mai comună formă de hipertiroidie, anumite tipuri de guşă şi unii noduli tiroidieni sunt câteva dintre indicaţiile intervenţiei chirurgicale (tiroidectomie).

Necesară în cancerul de tiroidă

Operaţia se impune întotdeauna în cazul cancerului tiroidian, fiind prima alegere terapeutică. În hipertiroidie, intervenţia chirurgicală nu este mereu prima opţiune, aceasta fiind recomandată în cazul în care nu se obţine un răspuns favorabil la tratamentul medicamentos sau la cel cu iod radioactiv. Intervenţia este, de asemenea, necesară dacă tiroida s-a mărit atât de mult încât îngreunează procesul de înghiţire sau respiraţia.

Ce presupune intervenţia

Înainte de efectuarea operaţiei, sunt necesare o serie de analize, precum dozările hormonilor tiroidieni, dar şi ecografia tiroidiană, radiogra