Funcţionarii europeni au organizat ieri o acţiune de protest în faţa Comisiei Europene, boicotând ziua de lucru, în încercarea de a opri implementarea unor reduceri masive în bugetele administrative ale instituţiilor europene. Sindicatul Consiliului European a organizat această grevă, chemându-i pe toţi ocupanţii birourilor de la Bruxelles ”să fie uniţi” pentru a impiedica ceea ce reprezentanţii sindicali numesc ”piedere gravă pentru toată lumea”. Până nu demult, slujbele din cadrul instituţiilor europene erau considerate deosebit de avantajoase, prin prisma beneficiilor salariale, în special de către personalul venit din cele 12 state care au aderat în 2004. Structura administrativă a instituţiilor UE este foarte complexă şi susţinută cu greu de peste 30.000 de angajaţi, care ocupă o arie largă de funcţii, de la munca de secretariat, la traducători, interpreţi, coordonatori de proiecte, purtători de cuvânt, directori, ofiţeri de presă, şi altele. În acest mecanism administrativ similar unui turn Babel datorită celor 27 de naţionalităţi pe care le găzduieşte, se află aproximativ 2000 de angajaţi români, care au contracte permanente sau pe o perioadă determinată. Situaţia actuală La prima vedere, avantajele financiare ale unei slujbe la Bruxelles sunt mult superioare chiar şi posturilor din sistemul privat, pentru români. Cu toate acestea, există câteva probleme pe care funcţionarii din statele care au aderat după 2004 le întâmpină. Puţini cunosc faptul că pentru a putea gestiona valul masiv de angajaţi europeni veniţi din ultimele 12 state integrate în UE, în 2004 a existat o reformare a administraţiei europene, dezavantajoasă pentru noii membri. Noilor oficiali, implicit celor români, li s-a îngreunat accesul la funcţiile de conducere, acestea fiind deja securizate de oficialii din Europa de Vest angajaţi înainte de 2004, care aveau grade si funcţii foarte mari. P