Alexandru Tătar, de 64 de ani, cunoscut ca Sandu de la Pericei, este mereu prezent la târgurile tradiţionale din Oradea. Bărbatul îşi laudă astfel, ori de câte ori are ocazia, Palinca de Gutui.

Ca la carte

Băutura lui Sandu de la Pericei se face ca la carte. Bărbatul a cules reţetele şi tehnologia de preparare de la bunicul său ori din alte cărţi mai vechi, astfel că tot procesul pe care-l urmează este pus în culegerea „Ţuica şi Rachiurile Naturale". „Am făcut rost de reţete şi metode de preparare a palincii de la bunicul meu, dar şi de alţi specialişti. Toate acestea le-am pus într-o culegere. Aici este descris tot procedeul, care e tehnologia de fabricare, procesul de fermentare a fructelor etc", afirmă Alexandru Tătar.

Cum se prepară ţuica de gutui

Ideea preparării acestui produs i-a venit lui Sandu într-un an când producţia de gutui a fost foarte bună. „Când am văzut atâtea fructe m-am gândit că ar fi păcat să putrezească şi să nu le pot valorifica", povesteşte Sandu. Procesul de preparare al palincii de gutui este unul aparte. „Fructele trebuiesc măcinate, astfel că se obţine făina de gutui. Imediat după măcinare, peste făina obţinută se toarnă în proporţie de 50% apă caldă cu temperatura de 50-80 de grade Celsius. Produsul se lasă la macerat şi fermentat două luni în spaţii cu o temperatură de peste 15 grade", dezvăluie Sandu.

Secretele unei pălici bune

Ocupându-se de atâta vreme cu fabricarea ţuicii, Sandu ştie chiar şi fără să guste dacă o ţuică merită cumpărată. „La fel ca orice produs, şi palinca are secretele ei. O ţuică bună nu trebuie să ardă gâtul, să nu usuce gura şi, cel mai important, să aibă mărgele. Când se scutură ţuica în sticlă mărgelele trebuie să dureze până zicem Tatăl Nostru, iar când este scuturată o sticlă pe jumătate plină, mărgelele trebuie să formeze harta României", mărturiseşte Sandu de la Pericei.