Dacă nici vitejia şi nici geniile nu au reuşit să facă poporul român cunoscut în lume, atunci cu siguranţă a facut-o ospitalitatea. Şi drept dovadă stau numeroasele populaţii care s-au stabilit şi traiesc alături de români de sute de ani.
Oricât de înflăcărat ar fi patriotismul, nimeni nu poate nega influenţa acestor străini în dezvoltarea unor localităţi sau regiuni. Un bun exemplu este şi Botoşaniul. Situată la limita nordică a ţării, Botoşaniul a primit de-a lungul timpului, vizitatori în număr mai mic sau mai mare, care au trecut mai departe sau au rămas definitiv. Iar cei care au rămas au reuşit să îşi pună amprenta decisiv asupra destinului acestei regiuni.
Şi în acest caz vorbim de două comunităţi care au dominat peisajul economic al Botoşaniului timp de câteva secole: evreii şi armenii. Aceştia au lăsat în urma bijuteri arhitectonice, biserici medievale, sfinţi ăi amintirea unei dezvoltării economice fără precedent.
Intemeietorii armeni
Nimeni nu poate spune ca vechiul târg al Botoşanilor, actuala reşedinţă a judeţului Botoşani, a fost întemeiată de armeni. Dar nimeni nu poate contrazice afirmaţia că armenii au fost părtaşi în aceeaşi măsură cu moldovenii la întemeierea unuia dintre cele mai importante târguri medievale ale Moldovei. Veniţi de la confluenţa Asiei cu Europa, primii emigranţi armeni au ajuns la Botoşani în secolul al XIV lea. Armenilor nu le-a luat mult timp să se integreze, alături de localnicii agricultori. S-au apucat imediat de negoţ şi mesteşuguri. Acestora le-a trebuit doar două sute de ani ca să aibă chiar şi o administraţie proprie în Botoşani. Aveau proprii şoltuzi, parcalabi şi erau reprezentanţi şi în consiliile locale.
De altfel şi faţa micului târg s-a schimbat. Locul bordeielor a fost luat de case armeneşti înalte cu o arhitectură ce amintea de Orient. Astfel a luat fiinţă
