Lucrează în cadrul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă încă de la înfiinţarea instituţiei şi a trecut prin toate sectoarele de activitate ale acesteia. Acum, este cel care îi consiliază şi le dă o speranţă angajaţilor disponibilizaţi de firmele din judeţ.

În 1973, după absolvirea liceului, s-a angajat la Oficiul de Calcul al Ministerului Industriei Uşoare, unde a lucrat 17 ani ca programator. “Executam lucrări contabile ale angajatorilor din cadrul ministerului”, spune Adrian Zârnea. În noiembrie 1990 s-a transferat la Direcţia de Muncă şi Protecţie Socială pe probleme de şomaj, iar în 1991 când a apărut legea şomajului şi s-a înfiinţat o instituţie care să se ocupe de problemele şomerilor a fost printre primii angajaţii ai Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Adrian Zârnea a întocmit primele dosare ale şomerilor din Prahova.

Se stătea de noaptea la coadă

Acesta îşi aduce aminte că oamenii veneau încă de noaptea pentru a sta la coadă în faţa instituţiei petru a fi înscrişi pe liste pentru a putea beneficia de ajutorul de şomaj. “La început volumul de muncă era mult mai mare pentru că înregistrarea şomerilor se făcea manual şi nu ca acum, în sistem informatizat”. Acesta îşi aminteşte că primii şomeri au fost angajaţii disponibilizaţi din turnătorii, din industria petrolieră şi industria constructoare de maşini.

Adrian Zârnea a urmat cursuri de specialitate cu lectori din Germania şi din cadrul ministerului de resort despre protecţia socială. “O parte din ceea ce am învăţat la cursuri, la noi nu avea cum să se aplice. Ne spuneau nemţii că la ei fiecare angajat se ocupa de un anumit număr de şomeri, de când intrau pe uşa instituţiei şi până îşi găseau un loc de muncă sau că în momentul în care şomerul vine la tine trebuie să îl serveşti cu un pahar de apă sau suc”.

Şi mamă şi fiică luau şomaj

Adrian Z