După ani de zile de negocieri, dezbateri şi întâlniri informale, liderii europeni au agreat o propunere de directivă care va impune un cadru legal pentru creditarea instituţiilor şi firmelor aflate în dificultate financiară.
Procedurile nu sunt încă finalizate, deoarece preşedinţia Consiliului va trebui să înceapă negocierile cu Parlamentul European, pentru a vota directiva înainte de sfârşitul anului 2013, anunţă publicaţia online Neurope.
Acordul se bazează în principal pe controversatul model „bail-in“, aplicat în cazul Ciprului la începutul acestui an, măsură ce a cauzat piederi grave la depozitele care depăşesc 100.000 euro. Mecanismul acestei măsuri este plasarea responsabilităţii de a salva instituţiile cu probleme pe acţionari, creditori, şi atunci când este necesar, pe depunători – toate acestea pentru a evita creşterea datoriei naţionale din cauza falimentelor bancare. Totuşi, ca şi în cazul Ciprului, depozitele asigurate de sub 100.000 euro, ar fi excluse, precum şi datoriile angajaţilor din instituţiile prăbuşite.
Statele membre ale UE vor trebui să înfiinţeze fonduri naţionale pentru a atinge, în decurs de 10 ani, o nivel propus de cel puţin 0.8% din depozitele asigurate de toate instituţiile bancare autorizate în ţara lor. Cu toate acestea, înainte ca aceste fonduri să poată fi accesate, va fi cerut un „bail-in“ minim de la acţionari şi creditori, în valoare de 8% din totalul finanţării necesare. În aceste cazuri, după ce se va primi o aprobare formală de la Bruxelles, statele membre vor putea folosi fondurile ca să protejeze anumiţi creditori sau pentru a recapitaliza băncile, intervenind pentru a acoperi 5% din totalul datoriilor băncii.
Cum va funcţiona mecanismul „bail-in“?
Privite în profunzime, se va observa că aceste metode au fost stabilite pentru a fi folosite în gestionarea băncilor falimentare. Totuşi, conform de
