A început ca taximetrist independent de mai bine de zece ani, iar acum este preşedintele Camerei Naţionale a Taximetriştilor din judeţ.

Valer Bîgiu este un bistriţeanul care, din 2006, conduce filiala judeţeană a Camerei Naţionale a Taximetriştilor. După ce a terminat liceul la Sângeorz-Băi vroia să se facă poliţist, însă nu a intrat la şcoala de ofiţeri de la Râmnicu Vâlcea. În 1980 a venit la Bistriţa şi s-a angajat la „Mebis" ca prelucrător prin aşchiere, ulterior a fost maistru şi vicepreşedinte de sindicat. Văzând că firmei nu-i merge prea bine, a plecat şi a încercat să se angajeze ca gardian la Penitenciarul din oraş. În 1992 s-a dus într-un concediu la prieteni de-ai săi în Ungaria. „Patronul unuia dintre prietenii mei din Ungaria mi-a dat un bilet pe care scria, în maghiară, că dacă învăţ limba, mă aşteaptă în primăvară să lucrez la el şi mă plăteşte ca maistru", povesteşte Valer Bîgiu. Acesta a învăţat limba şi în 1993 s-a întors. A muncit mai mult în domeniul construcţiilor. „Patronul la care lucram avea maşini cu care făcea taximetrie. De la el mi-a venit ideea", explică bistriţeanul. Dacie cu bani munciţi în Ungaria După cei doi ani petrecuţi în Ungaria s-a întors la Bistriţa şi, din banii câştigaţi acolo, şi-a luat o Dacie cu care a practicat taximetria. „Am fost taximetrist independent o bună perioadă după care am devenit asociat la Total Taxi. Eram unul dintre cei 20 de asociaţi", mai spune Bîgiu. În 98 a cumpărat acţiunile de la colegi şi a devenit asociat unic. Bistriţeanul susţine că nu se merită să fi taximetrist în ziua de astăzi. „Până în 2000 se merita din plin. Azi, nu. Piaţa muncii nu este prea generoasă. Taximetriştii au rămas deoarece nu au avut ce să facă altceva", este de părere Valer Bîgiu. Cursă până la Bălţi, Republica Moldova Cea mai lungă cursă pe care a avut-o a fost până în localitatea Bălţi, din Republica Moldova. Se în