Geamgiii din zona comunei clujene Mărgău, comuna natală a fostului premier Emil Boc, au colindat ţara-n lung şi-n lat ca să-şi câştige existenţa. Ca să se poată înţelege între ei fără ca alţii să priceapă ce vorbesc, aceştia au inventat un limbaj cu totul aparte care azi este singurul argou profesional rural din România: gumuţeasca.
Cu părul şi sprâncenele aproape albe, mângâindu-şi iapa, Ioan Poptean (75 de ani) din satul Mărgău se uită cu drag la căruţa sa. „Mi-e dor să mai merg în Regat (n.r. aşa îi zice el zonei de la sud şi est de Carpaţi), să vând sticlă. În fiecare sat prin care treceam cu căruţa avea câte un prieten“, povesteşte Ioan Poptean, fost geamgiu.
Ca el, au fost mulţi din satele comunei Mărgău şi din împrejurimi. Plecau primăvara şi toamna de la câteva săptămâni până la câteva luni, cu tolba în spate sau cu căruţa, depinde de ce avea fiecare în bătătură, în toată ţara ca să facă un ban şi să-şi întreţină familiile.
Iar asta încă din secolul al XIX-lea.
Cei din satul Mărgău mergeau mult în Bucureşti, cei din Răchiţele - sat unde s-a născut Emil Boc - în Banat, iar cei din Buteni, spre Moldova.
Şi aşa s-a ajuns ca în 1970 să fie mai mulţi mărgăuani în Bucureşti decât în satul lor natal.
Ca să se înţeleagă între ei, geamgii din zona Mărgău-oraşul Huedin au inventat un limbaj codificat, numai de ei ştiut. Se numeşte gumuţeasca şi îi ajuta să vorbească între ei fără ca vreun client sau vreun străin curios să înţeleagă ce zic. Era un cod secret născut din nevoia profesională de a se descurca singuri, departe de casă şi de cei dragi.
Lingviştii clujeni care l-au studiat spun că această limbă a geamgiilor este unică în ţară. O numesc, ştiintific, argou profesional rural, singurul de acest gen care s-a descoperit în România. Ce zic oamenii literelor? Singurul lingvist clujean care a studiat „limbajul“ geamgiilor este
