Dintre românii care au obţinut în 2009 o altă cetăţenie, cei mai mulţi au preferat-o pe cea maghiară, fiindcă le permite să lucreze oriunde în Europa. Două din trei persoane care au devenit cetăţeni români în 2009 erau moldoveni, iar cei mai mulţi noi cetăţeni ai UE proveneau din Maroc şi Turcia, potrivit unui studiu al Eurostat.

În statele membre UE s-a atins, în 2009, un număr-record de naturalizări - aproape 800.000 de persoane, cei mai mulţi provenind din afara Uniunii (Maroc, Turcia, India, Ecuador şi Albania). Potrivit studiului Eurostat (Biroul de statistică al Comisiei Europene), marocanii preferă Franţa, iar turcii se străduiesc să obţină paşaport de Germania.Una din două persoane care a jurat credinţă unui stat UE, în 2009, s-a stabilit în Marea Britanie, Franţa sau Germania. În cifre absolute, cea mai mare creştere a numărului de cetăţenii acordate s-a înregistrat în Marea Britanie, unde au depus jurământul de credinţă peste 200.000 de persoane, comparativ cu anul 2008, când totalul lor a fost aproape 130.000.

„Dreptul sângelui"

Din totalul românilor care au obţinut o nouă cetăţenie în 2009, aproape 30% au fost naturalizaţi în Ungaria. Numărul românilor care au aplicat pentru cetăţenie anul acesta a explodat pur şi simplu, datorită reglementărilor intrate în vigoare începând cu 1 ianuarie 2011. Anul trecut, Ungaria a introdus „dreptul sângelui", ceea ce înseamnă proceduri simplificate pentru cei care au strămoşi maghiari. Potrivit publicaţiei „Magyar Nemzet", 100.000 de persoane din ţările vecine Ungariei, inclusiv din România, şi‑au redobândit până acum cetăţenia.

Avantajul cetăţeniei maghiare

Reglementarea a creat puternice reacţii în unele state - Slovacia, de exemplu, şi‑a modificat şi ea legislaţia, pentru a contracara măsura Ungariei. În 2010, după ce guvernul de la Budapesta a liberalizat naturaliz