Fumul de ţigară creşte riscul de sindrom al morţii subite în cazul sugarilor. La nivel global, în jur de 165.000 de copii mor anual din cauza infecţiilor respiratorii provocate de fumul de ţigară, atrage atenţia Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
Copiii au de suferit cel mai mult din cauza fumatului pasiv, semnalează medicii. Efectele negative îşi pot face simţită prezenţa încă din viaţa intrauterină, substanţele nocive din ţigări putând traversa placenta.
Copiii cu mame fumătoare pot avea retard de creştere şi greutate mai mică la naştere. Cei mici sunt mai vulnerabili la acţiunea nocivă a fumului de ţigară din cauză că au un sistem imunitar mult mai sensibil, iar plămânii lor sunt mai „receptivi" la substanţele chimice nocive din fumul de ţigară. Studiile au arătat că, în cazul sugarilor, riscul de moarte subită este dublu dacă aceştia sunt expuşi fumului de ţigară.
Infecţiile respiratorii, mai frecvente
Fumul de ţigară irită ochii, nasul şi gâtul copilului şi duce la deteriorarea funcţiei pulmonare, crescând riscul de infecţii precum pneumonia, bronşita şi rinofaringita. Copiii cu părinţi fumători au o probabilitate de două ori mai mare de a fi spitalizaţi din cauza unei astfel de infecţii respiratorii, arată studiile.
De asemenea, copiii care inhalează fum de ţigară prezintă un risc crescut de a face otită şi astm bronşic, fumatul pasiv crescând intensitatea şi frecvenţa crizelor astmatice la cei mici.
Expunerea îndelungată la fumul de ţigară în perioada copilăriei este un factor important de apariţie a emfizemului pulmonar la maturitate, boală care duce la scăderea funcţiei pulmonare. Inflamarea căilor respiratorii poate produce la copii o sensibilizare alergică faţă de diverşi alergeni, inclusiv faţă de cei alimentari.
„Copiii expuşi la substanţele nocive din fumul de ţigară prezintă şi r