Îşi bate joc de viaţa omului câte o artroză care distruge articulaţiile. Sunt oameni la care fiecare pas e însoţit de o grimasă, o strâmbătură din pricina durerii în genunchi sau în şold. Trecerea anilor, uzura au mâncat cartilajul şi forţele se repartizează aiurea faţă de oasele articulaţiei.
Cea mai dramatică situaţie este când se ajunge la frecarea os pe os. Dar mai există şi alte cauze care împing genunchiul într-o artroză adâncă. De altfel, statisticile au demonstrat cum că scoaterea de grabă a meniscului la cea mai mică ruptură a lui favorizează instalarea foarte devreme a artrozei în genunchi. Descoperirea artroscopiei, adică a vizualizării interiorului genunchiului cu camera din vârful endoscopului ca şi posibilitatea acţiunilor prin tubuşoarele endoscopului au salvat foarte multe meniscuri. Dacă meniscul este doar fisurat, el poate fi cusut şi rămâne pe loc să-şi îndeplinească misiunea. Sau dacă ruptura meniscului nu este de amploare, artroscopul decupează elegant doar acea porţiune compromisă, iar restul de menisc rămâne pe loc.
Alte cauze care duc la artroze în genunchi sunt, de fapt, consecinţe ale bolilor reumatice. Se ştie că sub pălăria denumirii de boli reumatismale se înghesuie peste 120 de maladii de natură reumatică. Acestea fac să sufere în primul rând membrana sinovială. Această membrană căptuşeşte pe dinăuntru orice articulaţie. Ea secretă un lichid numit lichidul sinovial, cel care acţionează precum un lubrifiant de motor, asigurând o frecare civilizată între suprafeţele osoase din articulaţii.
Bolile reumatismale strică membrana sinovială şi apare mai repede artroza în genunchi numită gonartroză. Artrozele în genunchi, adică gonartroze, se ivesc şi din cauza unor depuneri de substanţe nedorite în articulaţii, ca efecte secundare ale unor maladii.
De exemplu, guta afectează nu numai articulaţiile mici, ci atacă
